Însuşi Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România & preşedinte al Regent Casino, mărturiseşte “demoralizat şi confuz” cât de anevoios a devenit drumul în a menţine această afacere pe o linie de plutire în aceste zile. Cu toate acestea, mizează pe noile aspecte legislative care ar putea duce industria gamblingului pe un făgaş profitabil şi corect.

De curand s-a discutat la Comisia de Buget-Finanţe din cadrul Parlamentului României raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Ce noutăţi există?

S-a confirmat practic ceea ce era stabilit în ordonanţa de guvern de anul trecut, noutatea fiind domeniul on-line al jocurilor de noroc. Iniţiativa este una bună având în vedere că anul trecut au ieşit din ţară circa 400 milioane de euro neimpozitaţi şi au jucat aproximativ 400.000 de persoane, adica o medie de 100 euro de jucător lunar. Practic a fost făcută o concurenţă neloială făcută firmelor de pariuri, cazinouri şi sloturi. Momentan sunt puse în discuţie normele generale, urmând a se dezbate aspectele concrete. Totodată, este binevenită şi decizia privind reducerea numărului de sloturi pe care îl poate deţine un operator într-o sală, evitându-se astfel specula. De asemenea, se pune accent şi pe a se preveni dependenţa de jocuri de noroc, ceea ce e foarte important în zilele noastre, în câteva luni urmând ca AOCR să deruleze o campanie în acest sens.

Aţi fost solicitat, în calitatea dvs. de preşedinte al AOCR, să contribuiţi într-un fel sau altul la constituirea noii legi?

Da, am propus Ministerului Finanţelor Publice un model foarte apreciat de mult timp pe pieţele externe de a exista posibilitatea ca un cazino să-şi crediteze clientii, fără a se percepe dobândă sau să-l şantajeze în vreun fel. Din punctul nostru de vedere, acest aspect ar reprezenta un lucru foarte bun, deoarece s-ar încasa mult mai mulţi bani la cazinouri şi, implicit, la bugetul de stat. O persoana care se ştie dependentă de jocurile de noroc nu pune la bătaie sume mari la cazino, ci una mică, astfel că, în momentul în care îi pierde nu îi dispare dorinţa de joc şi şi-i poate recupera. Dacă vrea să mai joace şi nu mai are cu ce, cazinoul îl susţine înregistrând totul legal şi plătind impozitul aferent, indiferent dacă mai recuperează sau nu banii de la client.

Cum se resimte criza economico-financiară asupra activităţii cazinourilor?

Într-un cuvant – groaznic. Marturie stă chiar faptul că, până şi unul dintre cele mai vechi cazinouri din Bucureşti, deschis în 1995, Havana Princess Casino, a fost nevoit să-şi închidă porţile şi să se retragă definitiv de pe piaţa de aici, ceea ce e destul de trist. Din această cauză, sute de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. Deocamdată, în business-ul de cazino din Capitală al acestor zile se practică un fel de canibalism, profitând de orice stopare a activităţii pentru a pune mâna pe clienţi, întrucât nimeni nu mai înregistrează profit. Taxa fixă de 5000 de euro/lună/masă pur şi simplu de omoară atâta timp cât nu se joacă.

Aşadar, ce pune mai multă presiune pe activitatea cazinourilor? Criza în sine sau aspectele legislative?

În mod cert criza. În aceste zile, un jucător pune la bătaie 50 euro la o vizită, asta în timp ce în urmă cu 2-3 ani vorbeam de 200 de euro. Chiar şi clienţii VIP au dispărut aşa cum au dispărut şi bună parte din afacerile lor, altfel spus nu mai există lichidităţi.

În aceste condiţii, cum se întrevede viitorul?

Estimez că, în final, vor mai rămâne maxim cinci cazinouri în următoarele şase luni, ceea ce e practic, potenţialul pieţei din Bucureşti. În 1996 erau deja 17 cazinouri.

Şi care sunt soluţiile atunci?

Atâta timp cât ţara nu se redresează economic, nu există soluţii. Cazinoul este un produs de lux, iar astfel de produse au fost cele mai afectate. Spre exemplu celelalte domenii din industria de gambling cu un alt target precum pariurile sportive, jocurile de bingo şi loto şi-au sporit încasările în perioada aceasta.

Să vorbim puţin şi despre poker şi despre legislaţia referitoare la mesele de joc electronice…

Din punctul meu de vedere, mesele de poker electronice nici nu ar trebui să existe pe piaţă pentru că ele sunt încadrate greşit la categoria de slot machines. Practic ele nu au aceleaşi “atribute” ca sloturile, nu au contor şi de intrare şi de ieşire, ci numai de intrare. E forţat tot acest aspect.

Oricum, o mare acoperire o au acum sloturile…

Într-adevăr! Până în 2007, ruleta reprezenta 70% dintr-o sală de jocuri ca încasări. În ultimii doi ani, procentajul s-a schimbat radical, adică ruleta reprezintă un maxim de 20-30%, sloturile – 70%, adică o tendinţă clară de creştere spre astfel de aparate şi descreştere pentru ruletă.

În calitate de oficial al Regent Casino, care sunt planurile pentru perioada următoare?

Planul nostru pentru 2010 este să supravieţuim în condiţiile în care se află România! Eu, cel puţin, sunt demoralizat şi confuz.