Gambling-ul românesc, în ventilaţie artificială. Criza economică şi schimbările legislative, coroborate cu mărirea excesivă a taxelor, au ruinat imperiul jocurilor de noroc.

Ca şi cum scăderea valorii pariurilor nu ar fi fost suficientă, autorităţile au pus sare pe rană. Astfel, au făcut din această industrie ţapul ispăşitor pentru suplimentarea bugetului deficitar.

Mizând pe vechimea legislaţiei şi pe faptul că reglementările normative existente nu mai corespundeau realităţilor economice, tehnice şi conceptuale din domeniu, oficialităţile au încercat “să răspundă cât mai bine” cerinţelor acestei pieţe prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 din 26 iunie 2009. Măsura s-a dovedit a fi, însă, o lovitură mult prea grea pentru unii operatori. Bilanţul de la finele anului trecut marca o scădere a afacerilor din domeniu cu circa jumătate de miliard de euro şi o contractare a pieţei cu peste o treime, pentru unităţile de tip live game.

Nici pentru operatorii de slot machines legea nu a fost mai indulgentă. După extinderile haotice, unii au cunoscut şi reversul medaliei, fiind obligaţi de noul cadru normativ, să îşi reorganizeze activitatea şi să numere minimum 20 de slot machines pentru fiecare sală de jocuri. Majoritatea reprezentanţilor acestui segment consideră că prin această reglementare se urmăreşte alinierea la standardele europene, ceea ce reprezintă un real avantaj pentru jucători. Mai mult, Liudmila Sapega general manager al Aurum Slot Room susţine că mulţi operatori au neglijat faptul că această industrie vizează latura de entertainment, ceea ce a dus, uneori, la dispariţia unor unităţi.

Marii reprezentanţi ai acestui segment al jocurilor de noroc sunt de părere că era necesară o modificare a cadrului legislativ întrucât piaţa locală de profil trece printr-un proces natural de maturizare şi consolidare. “Introducerea acestei noi legi într-o perioadă atât de dificilă, când criza financiară globală a afectat întreaga economie, îi pune pe operatorii din domeniu în faţa unei adevărate provocări. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca în viitor să vedem efectele pozitive ale unei pieţe mai bine reglementate”, a declarat pentru Casino Inside Ali Birbudak Slot director la Casino Palace.

Taxe mari, venituri mici, restricţii menite să acutizeze criza

Sorin Georgescu, director general la Maxbet, spune că principala cauză a crizei din industria locală de gambling este scăderea generală a veniturilor, pe fondul creşterii costurilor organizatorilor.

Jucătorii sunt mai responsabili, mai organizaţi şi mult mai axaţi pe reducerea cheltuielilor. “În general, clienţii alocă un buget mai mic pentru joc, decât înainte, iar frecvenţa vizitelor lor a scăzut”, explică Birbudak.

În opinia Liudmilei Sapega industria de gambling suferă din cauza taxelor mărite. Tot acest aspect a fost menţionat şi de reprezentanţii cazinoului Palace ca fiind amendamentul care le-a afectat cel mai mult businessul. În schimb, Sorin Georgescu vede un avantaj în creşterea taxelor întrucât s-a diminuat numărul posturilor de pariat la nivel local. Majorarea costurilor şi a pieţei ilegale sunt punctuate, însă, la capitolul dezavantaje în cazul acestei măsuri.

Modificarea legislaţiei în contextul crizei economice a fost, probabil, mai mult decât un duş cu apă rece pentru reprezentanţii companiei Maxbet. „S-a produs un dezechilibru pronunţat în echilibrul costuri – venituri în trimestrul trei din 2009, urmat de o diminuare iniţială cu 30% a numarului de posturi de pariat faţă de trimestrul anterior. Anul 2008 a fost unul al cărui profit a permis parţial să acoperim pierderea din 2009. Pentru 2010 este prea devreme să mă pronunţ, ţinând cont de climatul economic intern şi extern. Sperăm să obtinem profit la sfârşitul anului”, a declarat Sorin Georgescu.

Birbudak consideră că restricţiile impuse şi creşterea semnificativă a taxelor este un proces de selecţie a operatorilor, care dispun de resursele, experienţa şi voinţa de a concura pentru o cotă de piaţă la nivel local. În opinia lui Georgescu, însă, îngrădirile legislative, coroborate cu nivelul ridicat de impozitare sunt lipsite de sincronizare pentru că au produs costuri relevante pentru domeniu, pe fondul diminuării cu 30% a veniturilor.

Printre reglementările impuse de noul cadru legislativ se află şi o măsură mai puţin prielnică unor jucători. Cum mulţi împătimiţi ai gambling-ului sunt fumători, interzicerea acestui viciu în sălile de jocuri a provocat pierderi suplimentare pentru unii operatori. “Legea împotriva fumatului a produs, după estimările noastre, o diminuare cu 15% a numărului clienţilor”, spune Georgescu.

“Nu e greu să obţii o licenţă în România, este dificil să operezi”

O problemă spinoasă, în opinia Liudmilei Sapega, este cea a legislaţiei vagi, precum şi lipsa unor specificaţii clare. Astfel, noul cadru normativ lasă loc pentru multiple interpretări, ceea ce împiedică autorităţile să facă un control riguros asupra unităţilor. “Am o experienţă foarte mare în Rusia şi acolo lipsa controlului a dus la interzicerea jocurilor de noroc, dar o asemenea măsură nu face decât să mute imediat afacerile în underground, ceea ce provoacă şi mai multe probleme, atât operatorilor, cât şi statului, pentru că se pierd bani la buget, iar industria este total lipsită de control”, a explicat reprezentanta Aurum Slot Room.

Veniturile gambling-ului local ar putea creşte, potrivit unor operatori, direct proporţional cu investiţiile în domeniile conexe. “Cazinourile aparţin marii industrii de entertainment, fiind puternic legate de turism şi de segmentul ospitalităţii. Orice măsuri menite să îmbunătăţească aceste activităţi vor avea un impact pozitiv şi asupra cazinourilor. Prin urmare, eforturile autorităţilor ar trebui să se concentreze pe investiţiile în infrastructură şi în a face din România, în general, şi din Bucureşti, în special, o destinaţie atractivă pentru turişti şi o gazdă pentru competiţiile sportive majore şi evenimentele culturale”, a declarat Birbudak.

Georgescu arată că o mai mare flexibilitate a autorităţilor în colectarea taxelor şi o fermitate mai mare în combaterea operaţiunilor ilicite vor sprijini gambling-ul local. Veniturile reduse şi cheltuielile foarte mari au pus lacătele pe uşile multor companii pentru că le-a fost aproape imposibil să supravieţuiască.

Liudmila Sapega consideră că legislaţia nu ar trebui să fie atât de permisivă cu emiterea licenţelor de joc. “O măsură eficientă ar fi creşterea dificultăţii în obţinerea unei licenţe, să fie introduse mai multe restricţii în acest sens. Nu e greu să obţii o licenţă de joc în România, este dificil să operezi”, completează Sapega.

Ideile preconcepute blamează imaginea industriei locale de gambling

Dacă înainte de iulie 2009 sălile de jocuri se înmulţeau ca “ciupercile după ploaie” în locaţii mici, cu aparatură veche, nesigură, modificarea legislaţiei a frânat expansiunea operatorilor fără potenţial. “Nu vindem bomboane, facem parte dintr-o industrie serioasă, iar acest domeniu trebuie condus de profesionişti, care să poată oferi clienţilor entertainment şi să îi trateze foarte bine. Este normal ca operatorii care îşi desfăşurau activitatea în locaţii mici, cu aparate vechi, urâte, murdare, să dispară de pe piaţă pentru că trebuie să ai o imagine bună pentru a-ţi desfăşura activitatea în industria jocurilor de noroc”, a explicat Liudmila Sapega.

Georgescu spune că jocurile de noroc sunt un viciu asemănător tutunului şi alcoolului. “Nu cred ca ar trebui promovată o imagine pozitivă, ci una corectă. Iar aici mă refer atât la standardele ridicate de servicii, la echipamentele de ultimă generaţie, cât şi la o atmosferă sigură şi plăcută. Astfel, vom căuta şi vom continua să îmbunătăţim zilnic tot ceea ce are contact direct cu clienţii noştri şi să le sporim sentimentul de satisfacţie”, completează directorul general al lanţului de săli de jocuri Maxbet.

Ideile preconcepute stau încă la baza imaginii celor neiniţiaţi în acest domeniu. “După cum bine ştim, cazinourile fac parte din industria de divertisment, iar publicul nostru ţintă este reprezentat de oamenii care vor să se simtă bine într-un mediu confortabil şi sigur. Cultura divertismentului în România este încă la stadiul de dezvoltare. O mai bună înţelegere a businessului din cazinou presupune mai multe informaţii şi o comunicare deschisă”, a explicat Birbudak.

Numai timpul va arăta cum vor rezista operatorii de jocuri de noroc unui an de criză şi în faţa schimbărilor impuse în vara lui 2009. “Important acum este să vedem cum se vor gestiona cazinourile şi sălile de jocuri pentru a se conforma noului cadru legislativ”, a conchis Birbudak.