Intreprinderile jocurilor de noroc ale Nativilor Americani sunt afaceri cu jocuri de noroc ce au loc in teritoriile rezervatiilor sau triburilor Indienilor din SUA. Triburile Indiene au suveranitate limitata asupra acestor afaceri si de aceea le este permisa abilitatea de a initia intreprinderi de jocuri de noroc in afara regulilor directe ale statului.

Scurta istorie a jocurilor Amer-Indienilor

Chiar la inceputul anilor 1970, Russell si Helen Bryan, un cuplu de soti Chippewa ce traiau intr-o rulota pe teritoriile Indiene din nordul Minnesotei, a primit o factura de taxare a proprietatii de la autoritatile locale, Itasca County. Cuplul Bryan n-a mai primit niciodata o asemenea factura de taxare de la autoritati inainte. Nefiind siguri ce sa faca, dar nedorind sa plateasca taxa, au dus factura la avocatii locali de consiliere legala de la Leech Lake Legal Services, care au dat statul in judecata pentru aceasta taxa. Sotii Bryan au pierdut cazul la curtea de stat a districtului si au facut apel, pierzand din nou printr-o decizie unanima a Curtii Sepreme Minnesota. Ultima lor sansa era sa incerce la Curtea Suprema a SUA. Aceasta a analizat cazul si printr-o decizie neasteptata si unanima sub tutela lui Justice Brennan, Curtea Suprema a decretat nu numai ca statul nu are autoritatea de a taxa Indienii in rezervatiile acestora, dar si ca statul nu are autoritatea de a reglementa activitatile Indiene facute de Indieni in rezervatiile Indiene. In doar cativa ani, antreprenori Indieni si triburile acestora au inceput sa deschida activitati de bingo Indian in multe si variate locatii pe teritoriul Statelor Unite.

Sub conducerea lui Howard Tommie, Tribul Seminole din Florida a construit o vasta cladire de bingo pe miza mari in rezervatia lor de langa Fort Lauderdale, Florida. Tribul planuia ca sala de bingo sa fie deschisa sase zile pe saptamana, contrar legilor statului Florida care pemiteau doar doua zile pe saptamana si care interziceau totodata depasirea jackpotului maxim de 100$.

Controversele au inceput cand Indienii au inceput sa inalte cazinouri private, sali de bingo si loterie pe teritoriile rezervatiilor si au inceput sa dea premii ce depaseau limita legala impusa de stat. Indienii sustineau suveranitatea asupra rezervatiilor lor pentru a le conferi imunitatea fata de legile statale cum ar fi Legea Publica 280, ce permitea statului sa aiba competenta judiciara pe teritoriile Indienilor. Statele americane se temeau ca Indienii ar avea un avantaj competitiv semnificativ fata de alte locuri de joc din stat care erau reglementate, ceea ce va genera un castig substantial pentru triburi.

La inceputurile anilor 1980, Misiunea Indiana Cabazon, de langa Indio, California, era o comunitate extrem de saraca si nu aveau mult teritoriu datorita indiferentei senatorilor de stat fata de tratatele anilor 1850. Dupa cum Stuart Banner spunea, Cabazonienii si vecinii lor Rezervatia Morongo aveau “cateva case de ajutor social si putine rulote si cam atat. Nu prea era nimic acolo. Oamenii pur si simplu nu aveau mai nimic.” Indienii Cabazon s-a orientat spre operarea de cazinouri, deschizand sali de bingo si poker in 1980. La scurt timp dupa aceea, politia Indio si Sherifful Districtului Riverside au inchis salile de joc si au arestat numerosi Indieni confiscandu-le toate posesiile in bani si marfa pe care le avea tribul. Tribul Cabazon a dat in judecata la Curtea Federala (California v. Cabazon Band) si a castigat, la fel ca Tribul Seminola in Florida. Cu toate ca tribul a castigat la curtile de judecata mai mici, Curtea Suprema a revizuit cazul in 1986 spre a ajunge la o decizie daca rezervatiile Indiene sunt in afara legii statului. Curtea a hotarat din nou ca jocurile Indiene vor fi reglementate exclusiv de catre Congres si Guvernul Federal, nu cel de stat; avand sustinerea suveranitatii tribale, beneficiile jocurilor au devenit disponibile multor triburi.

Actul de Reglementare a Jocurilor Americanilor Nativi

In 1988 Congresul a inaintat Actul de Reglementare a Jocurilor Indienilor (IGRA) (semnat de catre Presedintele Ronald Reagan) care pastra suveranitatea tribala pentru crearea de sali tip cazino, dar statele si Indienii trebuia sa faca o conventie Tribalo-Statala iar guvernul federal avea puterea de a reglementa jocurile de noroc. Aceste conventii au fost folosite de catre oficialii statului pentru a confisca castigurile anuale ale casinourilor Indiene ce serveau ca o taxa “speciala” pentru Rezervatiile Indiene. In esenta, triburile inca au “drepturi exclusive” pentru toate clasele de jocuri de noroc cu exceptia situatiei cand statele nu acceptau conventia sau intrau in contradictie cu legea federala. Cand Presedintele Reagan a semnat Actul IGRA, castigurile anuale ale jocurilor de noroc Indiene explodasera de la $100 millioane in 1988 pana la $16.7 miliarde in 2006. Urmand Actul IGRA, Comisia Nationala Indiana de Jocuri de noroca fost creata ca o agentie federala  in 1988 pentru a reglementa jocurile Indiene cu miza mare.

Legislatia 2006

In 2006, Congresul a introdus o legislatie pentru a proteja interesele propriilor cazinouri fata de cele ale triburilor care se afla in afara rezervatiilor. Mai mult, Biroul Afacerilor Indiene (BIA) a intampinat o presiune crescanda pentru a intari politica de reglementare si a supraveghea aprobarile cazinourilor. In mod special, BIA a fost instruit de catre Congres sa implementeze noi proceduri dupa doua decenii de existenta IGRA. Aceste proceduri vor permite comunitatilor locale sa aiba un cuvant de spus in amplasarea de cazinouri in cadrul comunitatii si va face procesul de aprobare a cazinourilor mult mai transparent. Totusi, pentru multe triburi, reglementarile propuse vor incalca si mai mult suveranitatea tribala.

Industria de Jocuri de Noroc Indiana

Statistice jocurilo de noroc Indiene provenite de la Comisia Nationala Indiana a Jocurilor de Noroc (NIGC), indica faptul ca sunt aproximativ 400 de stabilimente indiene de jocuri in SUA.

Jocurile in general sunt impartite in 3 clase. Clasele I si II sunt reprezentate de jocurile traditionale Indiene cum ar fi salile de bingo, poker si loterii; acestea n-au nevoie de licenta pentru a fi deschise. Clasa a III-a de jocuri de noroc sunt jocurile cu mize si jackpot-uri mari cum ar fi cazinourile, jai alai, hipodromuri si curse, iar statele se tem ca crima organizata s-ar manifesta de la jocurile Indiene de clasa III pe rezervatiile lor. Veniturile anuale in aceste stabilimente sunt de aproximativ $18.5 miliarde.

Cazinourile tribale situate in estul Statelor Unite au generat estimativ $3.8 miliarde in anul fiscal 2002. Cele localizate in centrul Statelor Unite au inregistrat un venit brut anual de aproximativ $5.9 miliarde, in timp ce locatiile din vestul Statelor Unite genereaza aporape $4.8 miliarde. Cele mai multe dintre veniturile generate in industria de jocuri Indiana provin din cazinourile Indiene localizate in, sau in apropierea, zonelor marilor metropole. Momentan, 12% din stabilimentele de jocuri Indiene genereaza 65% din veniturile de jocuri. Operatiunile de jocuri Indiene localizate in zonele populate ale Coastei de Vest (in principal California) reprezinta cel mai rapid sector al industriei de jocuri Indiene. Dupa cum sugereaza cifrele de mai sus, marea majoritate a cazinourilor tribale sunt mai mult sau mai putin finantate cu succes, in special acele din zona central – vestica si a marilor campii. Multe triburi vad succesul financiar limitat ca fiind temperat de somajul in scadere din rezervatii si statisticile de saracie, cu toate ca deficitele socio-economice raman.

Jocurile din California

Cel mai mare cazino din statul California este The Pechanga Resort and Casino din Temecula, cu 3,400 de slot machines si aproximativ 188,000 sq ft (17,500 m²) de spatiu de joc. Alte operatiuni de joc notabile din California includ Morongo Casino, Resort & Spa, si The Chumash Casino. Tribul Chumash din Districtul Santa Barbara este interesant prin faptul ca demonstreaza interactiunea si colaborarea dintre trib si populatia non-Indiana inconjuratoare din Santa Ynez Valley. Prima structura, construita in 1994, a fost modesta si semana cu un cort dar a crescut cu 3 camere vaste. Cazinoul deserveste 3,500 oameni, in mare parte localnici de origine spaniola, pe zi, si are 750 de angajati, majoritatea non-Indieni. Multi nu simpatizeaza hotelul de 6,700 m²si cazinoul de 14,400 m²si multi prezic tensiuni atunci cand comunitatea va trebui sa-si mareasca serviciile de urgenta. Multi sunt constienti de alte probleme ce vor aparea cum ar fi poluarea in crestere, traficul si activitatile criminle.

Jocurile din Connecticut

Cazinoul Foxwoods Resort deschis in 1992 in Ledyard, Connecticut, condus de Tribul Mashantucket Pequot castiga $1.5 miliarde.Este mult mai profitabil decat orice alt cazino din Las Vegas sau Atlantic City. Cu 7,200 de slot machines si 380 mese de joc, cu o suprafata de 314,000 sq ft (29,200 m²), Foxwoods Casino este al doilea cazino ca marime din lume (dupa Venetian, Macau cu 550,000 sq ft – 51,000 m2 de spatiu de joc). Acordul dintre Natiunea Tribala Mashantucket Pequot si Statul din Connecticut promite acestuia $80 millioane sau 25% din venitul lor anual din slot machine. In primii 10 ani de existenta, statul a incasat mai mult de $1.7 miliarde numai de la Foxwoods. The Mohegan Sun Resort & Casino este si el localizat in Connecticut. Are activitate din 1996 si este condus de Tribul Mohegan si conglomeratul Sud African al cazinoului. Acest stabiliment are 150,000 sq ft (14,000 m²) si detine 3,000 de slot machines si 180 de mese de joc. Este al doilea ca marime din Statele Unite, localizat la cateva mile distanta de Foxwoods din Uncasville, Connecticut. Succesul ambelor cazinouri se datoreaza in cea mai mare parte pozitionarii la jumatatea distantei dintre New York City si Boston.

Impactul asupra economiei Nativ-Americane

Jocurile Nativ – Americane au schimbat, in unele situatii, fata economiei tribale, dar a si dovedit totodata ca poate fi foarte ineficienta in alte situatii. In ciuda victoriilor tribale asupra opresiunilor guvernamentale si culturale din anii ’50 ce au produs o transformare dinamica, succesul economic pare mic prin comparatie. Somajul a scazut si castigul personal a crescut, dar doar cateva triburi au facut schimbari economice. Pasii lor au fost notabili si au fluctuat amplu de la o rezervatie indiana la alta. Acest lucru se datoreaza faptului ca, majoritatea triburilor nu aveau pamanturi productive economic, infrastructura era saraca si erau departe de a fi piete prospere de mari populatii. Ca sa abordeze problemele saraciei, triburile Indiene au fost nevoite sa produca un anumit fel de dezvoltare economica. Indienii au vandut o parte din pamanturile lor tribale unor dezvoltatori non-Indieni pentru a stimula cresterea economica, dar jocurile tribale s-au dovedit a produce singura mare sursa de venit in comunitatea Indiana. Insa, guvernul Statelor Unite a intervenit in afacerile tribale pe tot parcursul dezvoltarii industriei Indiana de jocuri.

Multe guverne tribale au vazut imbunatatiri substantiale in abilitatea lor de a furniza servicii publice membrilor sai, cum ar fi cladiri de scoli, infrastuctura imbunatatita si renasterea traditiilor native muribunde. Derularea jocurilor de noroc nu au fost totusi fara controverse. In plus, expansiunea nationala a jocurilor Indiene a condus la o criza practica denumita shopping de rezervatie. Acest termen descrie triburile care, cu sprijinul investitorilor de cazinouri, incearca sa localizeze un cazino in afara propriului tertoriu, de obicei in apropierea unei mari asezari urbane. Insa, desi aprobat de catre Actul de Reglementare a Jocurilor de Noroc Indiene, numai trei astfel de cazinouri „in afara rezervatiilor” s-au construit pana astazi.