Industia gamblingului se preocupă de rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi atrage atenţia asupra lipsei de interes în rezolvarea acestora de către cei de la ministerul de finanţe…

În ceea ce priveşte numărul de maşini pe spaţiu pentru sălile dedicate, operatorii de slot-machine, cu toată opoziţia celor de la minister, au reuşit să coboare numărul minim de la 20  la 15. Acest număr este folosit cu succes chiar de către cei care doreau cu înverşunare ca numărul să nu se reducă de la 20, deci în multe locaţii s-a dovedit singura soluţie de a le rentabiliza. Dacă pentru Bucureşti este acceptabil şi statistica numărului de maşini pe sălile din capitală confirmă acest lucru, pentru provincie este în continuare prea mare pentru operatorii mici şi mijlocii. Acolo ar fi acceptabil numărul de 10 maşini pe sală. Altfel se impune operarea în baruri cu maxim 5 maşini, dar nu această ar fi soluţia optimă în multe cazuri, de unde şi dispersarea teritorială în 8.000 de locaţii gen bar şi pariuri cu până la 5 maşini, exact contrariul a ceea ce îşi doreau prin nota de fundamentare cei care au fixat aceste bariere de număr după bunul plac sau mai exact cum au fost învăţaţi să impună de către cei interesaţi să „cureţe” domeniul pentru a-l acapara! Pentru ca dorinţa operatorilor de slot-machine să devină realitate, drumul este lung, pentru că există deja o lege în acest sens, iar actuala putere nu ar accepta un amendament de modificare.

Impozitarea cu 25% a câştigului jucătorului reprezintă o prevedere inaplicabilă la slot-machine, impusă prin codul fiscal din 2008 şi care a fost subiectul unor intense dezbateri şi negocieri în cursul anului trecut. Problema este însă la Parlament în faza Camera Deputaţilor Comisia Buget-Finanţe, iar discuţiile se reiau în toamnă. Operatorii de slot-machine consideră că au fost efectiv „pacăliţi”, după ce au acceptat un rău mai mic, in speță biletele de intrare, în cotrapondere cu eliminarea aberantei taxe pe câştig  care oricum nu se colecta, s-au trezit din decembrie cu ambele forme de taxare ale jucătorului menţinute.

Interpretările abuzive ale legislaţiei actuale a jocurilor corelată cu legea generală a contabilităţii generează situaţii precum:

a) Cifra de afaceri care ar trebui să fie considerată, datorită specificului activităţii care rulează bani, dar încasează efectiv la sfârşitul zilei soldul aparatelor, respectiv al fiecărei săli, trebuie să fie formată de banii rămăşi, respectiv diferenţa dintre banii introduşi de jucători ca miză şi banii plătiţi acestora la sfârșitul jocului, aşa cum de fapt  indică şi ultima coloană din situaţia zilnică (document tipizat prevăzut de legislaţie, document de evidenţă primară). În acest mod interpretează şi se înscriu în contabilitate marea majoritate a operatorilor. Există însă organe de control care supralicitează şi contabili ai unor operatori de jocuri, care din diverse motive s-au conformat interpretării greşite, conform căreia ar trebui să se înscrie în registrul de casă, respectiv pe venituri, cu sumele introduse de jucători şi pe plăţi cu sumele plătite către jucători.

La prima vedere ar putea fi valabile ambele variante de înregistrare contabilă. Metodele direct pe sold sau intrări minus ieşiri au acelaşi profit impozabil (în contextul când taxa pe venit a fost anulată), dar fundamental este o denaturare a realităţii. În contextul în care rămân cu circa 15% din banii introduşi de jucători, înscrierea pe intrări reprezintă o mărire artificială a cifrei de afaceri, care chiar dacă în contextul impozitului pe profit calculat după reglementările actuale nu are influenţa în impozitul calculat şi   plătit de operatori, are statistic rolul de a denatura realitatea şi valoarea sectorului de  activitate.

Imaginaţi-vă o ruletă cu 8 posturi care ar realiza sold 30.000 lei pe lună, dar la care în loc să te înscrii cu această sumă, te-ai înscrie cu 300.000 lei intrări şi 270.000  lei plăţi, atât ar rezulta după contoarele de intrare respectiv ieşire. Deci cifra de afaceri se măreşte, deja, de 10 ori în mod artificial.

b) O altă situaţie o reprezintă, apogeul interpretărilor abuzive ale reglementărilor actuale  care a fost  atins în judeţul Râmnicu-Vâlcea, acolo unde ANAF-ul local a reuşit să interpreteze în mod unic în ţară până la această oră reflectarea în contabilitate a activităţii operatorilor. Mai precis, instituţia susţine că ar trebui să deţină  document justificativ de plată, cu nume, prenume, CNP, semnătura, pentru toate plăţile efectuate către jucători, altfel aceste plăţi nu sunt luate în considerare ca şi cheltuieli deductibile fiscal şi ca urmare s-au stabilit în mod aberant noi impozite, retroactiv, aplicând 16% la intrări şi nu la sold. Deci au solicitat impozitarea unor sume pe care operatorii nu le-au avut niciodată şi care rămân doar cu soldul de circa 15%  mai mic decât impozitul cerut.

Jucătorul de slot-machine nu poate fi urmărit la fiecare sumă plătită, rulajul cu bagă-scoate este caracteristic sălilor. Discordanţa dintre impunerea urmăririi rulajului de bani şi legea specifică, care nu permite operatorilor să ofere dovada de plată a jucătorilor pentru evitarea spălării banilor, reprezintă un non-sens, irealizabil. Este un caz clasic de interpretere abuzivă. Este adevărat că legea contabilităţii prevede plăţile cu document justificativ, dar în această speţă, în cazul jocurilor de noroc tip slot-machine, legea specială care spune că fiecare maşină la sfârşitul zilei se contabilizează conform situaţiei totalizatoare de intrări, respectiv ieşiri, şi nu pe fiecare plată şi persoană în parte, prevalează faţă de legea contabilităţii.

Un alt subiect de actualitate ar fi cel legat de modificarea şi completarea HG 870/2009,  material pregătit să intre la apobare în şedinţa de Guvern. Pe lângă necesarele completării acestui act normativ, menite să acopere sectorul de online, au apărut şi iniţiative pentru offline de la minister şi de asemenea asociaţiile aveau de mai multe luni de zile depuse amendamentele lor. S-a reuşit la nivel de asociaţii depunerea unui material cu amendamente convenit de comun acord, dar ministerul a lansat pe website dezbaterea cu un termen scurt şi la discuţiile directe avute nu s-au dat prea multe speranţe de acceptare a propunerilor venite din partea asociaţiilor de slot-machine. Motivarea ar fi presiunea timpului, dar mai ales punctul lor de vedere inflexibil. Au primit, totuşi, un răspuns favorabil numai în ceeea ce priveşte camerele de luat vederi, în sensul eliminării obligativităţii de a funcţiona non-stop dacă programul unităţii nu este de aşa natură, ceea ce este total insuficient faţă de cele solicitate. De asemenea, s-a înţeles pericolul unor terminale online care să concureze prin substituirea actualelelor slot-machine şi a fost prevăzută interzicerea unei astfel de operări neconcurenţiale.

Operatorii  ar trebui să se alăture uneia, din multele, asociaţii de profil formate. Să nu ne mirăm că guvernanţii fac ce vor dacă din cei 400 de operatori de slot-machine, doar mai puţin de 100 sunt „înrolaţi” în vreo asociaţie. Este necesar efortul majorităţii conjugat.

Articol realizat cu sprijinul domnului Cristian Pascu, preşedinte AOPJNR (Asociaţia organizatorilor şi producătorilor de jocuri de noroc din România).