Specificul jocurilor de noroc de stradă

decembrie 20, 2011 in Exclusiv, Gambling, Gambling Romania, Stiri

Jocurile de noroc de stradă sunt o prezenţă cotidiană în peisajul divertismentului urban şi rural încă din anii ‘90…

Inițial considerate un apendice al activității HoReCa, jocurile de stradă au acaparat treptat mai bine de jumătate din piața autohtonă de jocuri de noroc. Ilustrativă este situația din 2008 când existau companii care operau peste 4.000 de mijloace de joc autorizate în peste 700 de puncte de lucru proprii. Bineînțeles, odată cu apariția O.U.G. 77/2009 și nișa jocurilor de noroc de stradă a suferit schimbări dramatice, atât ca dimensiune cât, mai ales, ca și calitate a serviciilor oferite către jucători.

Pentru cei mai puțini familiarizați cu industria, jocurile de noroc de stradă sunt, concret, exploatările de mici dimensiuni (3-5 aparate de joc) întâlnite în baruri, magazine sau alte puncte de desfacere a produselor și serviciilor către populație. Și totuși, în pofida ponderii mari pe piață a acestui tip de exploatare, cadrul normativ neglijează în continuare jocurile de noroc de stradă. Reglementările specifice jocurilor de noroc de stradă se desprind ca un caz particular al exploatării mijloacelor de joc tip slot-machine din sălile de joc.

Chiar și așa, reglementările specifice sunt restrictive. Adică, spre deosebire de sălile de joc, jocurile de noroc de stradă nu pot fi promovate jucătorilor (fiindu-le interzisă cu desăvârșire publicitatea), nu pot exista independente (fiind doar activitate secundară pe lângă un bar, restaurant, magazin etc.) și nu pot beneficia de propriul spațiu de desfășurare a afacerii (deoarece, ca activitate secundară, depind de administrația afacerii preponderente). De asemenea, jocurile de noroc de stradă nu beneficiază de sprijin finianciar din partea băncilor, spre deosebire de cazinouri de exemplu, pentru care s-au creat instrumente bancare dedicate.

Astfel, jocurile de noroc de stradă s-au dezvoltat într-o formulare analogică drept distribuții de jocuri de noroc, adică rețele de puncte de desfacere, cu agenți comerciali specializați care acoperă zilnic zeci sau chiar sute de kilometri pentru a ține în funcțiune mijloacele de joc din 8-14 puncte de lucru. Nu este ușor să fii agent comercial în acest domeniu! Pe lângă operarea propriu-zisă a mijloacelor de joc, un agent al firmei organizatoare trebuie să posede aptitudini tehnice, de calcul numeric, să fie un bun negociator și, nu în ultimul rând, un șofer de anduranță.

O altă trăsătură specifică a activității jocurilor de noroc de stradă este implicarea tripartită în realizarea actului comercial: organizator, partener (bar, hotel etc.) și jucător. Astfel, dintr-o dată, variabilele riscului existent în această afacere sunt mult mai diverse decât în celelalte exploatări de jocuri de noroc: cazinouri sau săli de joc. Intervin aici acțiunea sau inacțiunea partenerului asupra aparatelor, în sensul că acestea, de cele mai multe ori, nu sunt protejate corespunzător în fața agresiunilor de diverse naturi, de la șocuri electrice din rețeaua publică, până la loviturile jucătorilor nemulțumiți că pe moment au pierdut o sumă oarecare de bani. Dificultăți apar și în relația fiscală cu jucătorii, care, într-un mediu familiar, sunt greu de convins să se supună rigorilor legii în ceea ce privește colectarea impozitelor din jocuri de noroc și a taxei de acces. Nu de puține ori poliția locală este chemată pentru a restabili calmul în comunitate.

Motivul pentru care organizatorii de jocuri de noroc de stradă continuă acest modus operând, în pofida expunerii ridicate, este stilul afacerii centrate pe client. Aducem mijloacele de joc aproape de jucătorii noștri. Inițial, jocurile de noroc erau prezente în zonele aglomerate din orașe sau târguri, ulterior cristalizandu-și identitatea ca servicii preoponderent urbane. Dacă vă amintiți, la începutul anilor ‘90 jocuri de noroc existau numai în orașe și în stațiunile turistice pe Valea Prahovei sau pe Litoral. Abia aproximativ zece ani mai târziu, odată cu dezvoltarea infrastructurii de comunicații și cu pătrunderea culturii urbane în comunitățile mici, jocurile de noroc au avut parte de o dezvoltare spectaculoasă.

Dacă la începutul anilor 2000 plecam de la premisa că oamenii ar fi dispuși să joace restul cu care se întorc de la pâine sau de la piață, acum jucătorii noștri s-au rafinat, iar lupta concurențială se desfășoară pentru a fi prezenți cu aparatele potrivite, în punctele relevante ale micii comunități. Asta înseamnă că, în paralel, pe lângă concurență pentru jucători, organizatorii luptă pentru atragerea la colaborare a administratorilor afacerilor de succes din comunitate. Adică, pe scurt, licitezi ca să intri cu aparate în cel mai tare bar din cartier, atât cu jucătorii din bar, cât și cu cârciumarii. Ceea ce nu este așa ușor.

Un alt specific al jocurilor de noroc de stradă este repartiția veniturilor. Partenerul joacă un rol activ în oferirea cadrului ambiental pentru clienții noștri. Practic, modul lui de abordare a clienților face diferența dintre o exploatare de succes și una păguboasă. În consecință, atragerea și menținerea unui punct de lucru valoros presupune pe de-o parte cointeresarea administratorului cu o sumă de bani consistentă, de cele mai multe ori definită procentual, iar pe de altă parte transmiterea către acesta a unui know-how specific jocurilor de noroc. Mai departe, în ecuația veniturilor nu trebuie lăsat deoparte nici jucătorul. În mediul puternic concurențial, jucătorii sunt atrași de aparatele care ”dau mai mult”, astfel încât acumularea profitului pentru organizator și implicit bar, este urmare a unei investiții pe termen mediu/lung. Scopul organizatorilor devine astfel acela de a se plasa preponderent în zona de ”entertainer” mai mult decât în aceea de ”producator de bani”. Și iată o izbitoare asemănare cu cazinourile- sunt jucători care nu ar avea niciodată curaj să înfrunte luminile orbitoare și zâmbetele hostess-elor din cazinouri. Îi găsiți în fața aparatelor noastre, într-un mediu confortabil lor, între prieteni.

Articol realizat de Laurenţiu Neacşu.