De aproape de 20 de ani de cand gamblingul romanesc se dezvolta pe o piata libera, aproape toti actorii din piata vorbesc despre responsible gaming ca de un deziderat important, un lucru ce trebuie realizat, dar care, din pacate, nu isi regaseste aplicabilitatea si in realitate decat intr-o foarte mica masura in Romania.

De aceea am considerat necesar si important sa aflam pareri avizate de la oameni din industrie referitoare la “ce reprezinta jocul responsabil?”, “este nevoie de o astfel de campanie de constientizare a riscurilor in randul jucatorilor din Romania?” , “cum ar trebui sa arate o campanie “responsible gaming”? s.a.m.d.

In primul rand ce reprezinta jocul responsabil? Dupa parerea presedintelui Asociatiei Organizatorilor si Producatorilor de Jocuri de Noroc din Romania (AOPJNR), Cristian Pascu, “practicarea responsabila a jocurilor de noroc se refera la persoanele care participa la jocuri de noroc cu o atitudine rationala si logica si este in antiteza cu jocurile ca viciu”, cu alte cuvinte “scopul industriei jocurilor de noroc este acela de a oferi clientilor o experienta de inalta calitate, care sa indeplineasca cerintele societatii in materie de divertisment, distractie si senzatii tari, experienta care insa sa fie controlata in mod corespunzator”, subliniaza domnul Pascu.

Cum s-au fixat standardele “jocului responsabil” in strainatate?

Conform spuselor lui Michelle Cummins, presedintele Asociatiei Cazinourilor din Romania (ACR), “regulile jocului responsabil au fost create si implementate de catre numeroase organizatii de profil, precum si de catre operatori la nivel international. O astfel de organizatie, Asociatia Americana a Jocurilor, a creat un Cod de procedura pentru Jocul Responsabil ce cuprinde angajati, clienti si intreaga societate. Codul prevede cateva strategii importante si folositoare ce pot fi utilizate de catre operatori si de asemenea, sa ii asiste pe cei care au nevoie de ajutor.” Pe de alta parte “Europa nu incepe nici o dezbatere de off-line sau on-line fara sa abordeze in  primul rand problema jocului responsabil, a obligatiilor care revin operatorilor si  autoritatilor centrale si locale in aceasta problema” subliniaza domnul Cristian Pascu, Presedinte AOPJNR.

Dar este nevoie de a se implementa un standard de responsible gaming si in gamblingul romanesc? Presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania (AOCR), Sorin Constatinescu, spune ca “avand in vedere ca in strainatate jocul responsabil face parte din viata de zi cu zi a industriei de gambling, este necesar ca si Romania sa se alinieze. Au existat tot felul de situatii dramatice chiar tragice si este nevoie ca asa cum se intampla in cazul drogurilor, tutunului si alcolului, sa existe campanii de prevenire a oamenilor predispusi spre a devenii dependenti de jocuri de noroc”. Legislatia romaneasca contine foarte putine prevederi legate de protectia jucatorilor. In afara prevederilor legate de faptul ca minorii nu au acces in salile de joc, nu exista altceva. Astfel, Michelle Cummins arata ca „decat sa se bazeze pe legislatie, fiecare organizatie, indiferent de locatie, trebuie sa aiba un program pentru jocul responsabil. Scopul tututror operatorilor ar trebui sa fie acela de a oferi distractie maxima si risc minim, „pentru amuzament”. Sau, asa cum imi place sa il numesc „joc sustenabil”. Numai in aceasta maniera jocul de noroc va fi o forma de amuzament pe termen lung. Protejarea clientilor inseamna protectia si imbunatatirea operatiunilor cazinourilor” concluzioneaza presedintele ACR.

Conform materialului numit “Practicarea responsabila a jocurilor de noroc” lansat de Euromat in Parlamentul Romaniei in noiembrie 2009, tradus si promovat in Romania de AOPJNR, “clientii jocurilor de noroc se impart in doua categorii: jucatorul viciat, adica acea persoana care temporar este supusa riscului de a nu mai putea avea alegeri rationale, care nu este constienta de scopul experientei distractive, de limitarile acesteia si de potentialul risc de a dezvolta o boala patologica legata de jocurile de noroc si jucatorul patologic: acea persoana care sufera de o boala psihiatrica ce se manifesta printr-un comportament obsedant legat de anumite activitati, printre care si jocuri de noroc”.

Domnul Cristian Pascu emite chiar si patru principii care ar trebui sa fie aplicate in dezvoltarea responsabilitatii sociale corporative si in promovarea practicii responsabile a jocurilor de noroc: CERCETAREA, EDUCATIA si COMUNICAREA EFICIENTA, REGLEMENTAREA si TRATAMENTUL JUCATORILOR.

Ce masuri trebuie luate de catre operatorii de jocuri de noroc pentru ca o campanie de responsabilizare a jucatorilor sa fie una de succes? Care e rolul statului si cum pot fi ajutati jucatorii romani sa depaseasca momentele de dependenta? “In primul rand trebuie ca in cazinou, sala de jocuri sau website sa existe mijloace de informare a jucatorilor ce trebuie sa le arate acestora semnele dependentei de jocuri de noroc, astfel ca ei sa constientizeze ca atunci cand vin in cazinou ei trebuie sa vina pentru a se distra, pentru entertainment, cu o suma de bani stabilita dinainte” arata Sorin Constantinescu. Presedintele AOCR continua:”de asemenea pentru dependenti trebuie sa se creeze de catre cazinouri posibilitatea de a merge catre persoane abilitate (psihologi) pentru a isi vindeca dependenta daca totusi aceasta parvine. Daca pentru un dependent de tutun, droguri sau alcool sunt diverse semne care pot atrage atentia, pentru dependenti de jocuri de noroc acestea nu exista, pe strada sunt oameni absolut normali, transformarea lor venind doar atunci cand se afla in incintele unde se desfasoara activitati de gambling.”

Cristina Pascu propune si alte masuri ce pot fi luate de operatori, de exemplu: “un instructaj in acest scop trebuie sa faca si personalul de sala, care este in final cel mai aproape de jucatori, ii vede zi de zi si in final ajunge sa cunoasca “jucatorii casei “ si “chiar afise in sali de genul “Jocul in exces dauneaza sanatatii, persoanei implicate si familiei acestuia” sau “completarea de chestionare pe aceasta tema, cu intrebari de genul frecventa si timpul acordat jocului, daca bugetul este dinainte limitat si nu incearca sa isi recupereze pierderile anterioare, daca joaca relaxat, ca la o distractie, cu constiinta ca poate sa castige dar la fel de bine sa si piarda, nu sub impulsul supararilor sau stresului…”

Presedintele Asociatiei Cazinourilor din Romania, Michelle Cummins considera ca “nici un program de responsabilizare nu poate avea un succces real daca nu exista si organizatii independente care pot asista acest gen de probleme. Romania are un sistem de taxare in cazinouri extrem de scump, iar statul are beneficii destul de mari, dar nu exista nici un efort al autoritatilor de a finanta tratament pentru problemele legate de dependenta jocurilor de noroc. Nu exista o line telefonica pentru consiliere, precum exista in Marea Britanie, Jucatorii Anonimi, ori o organizatie similara. In Romania cazinourile nu pot oferi informatii despre acest gen de probleme.” In plus, Michelle Cummins subliniaza ca „o organizatie nationala finantata de stat prin utilizarea unui procent minim din taxele ce intra la bugetul de stat ar fi un pas important. Operatorii ar trebui, de asemenea, sa implementeze un program serios de excludere personala, sa il faca cunoscut jucatorilor, si sa se asigure ca cererile jucatorilor sunt luate in considerare. Managementul in cazinouri trebuie sa fie constient de problemele legate de jocurile de noroc, trebuie sa ofere programe de training, asa cum procedeaza Gamcare in Marea Britanie.”

„Asociatia Cazinourilor din Romania doreste sa aduca in Romania aceasta organizatie pentru un training profesional al angajatilor, pentru a implementa Jocul Responsabil in Romania. Scopul este de a primi un certificat Gam Care, care confirma standardele ridicate ale responsabilizarii sociale si protectie a jucatorilo, in ideea de a crea o afacere responsabila si sustenabila.” ne-a declarat Michelle Cummins.

Cu toate ca se constientizeaza toate aceste probleme legate de dependenta jucatorilor, atat autoritatile cat si operatorii de jocuri nu au facut mare lucru pe acest plan al responsabilizarii jucatorilor in ultimii 20 de ani. Care sunt motivele neinceperii unei astfel de campanii pana astazi? Sorin Constantinescu, presedinte AOCR, crede ca “exista o problema de comunicare intre marii operatori de jocuri, de asemenea, lipsa de fonduri ale organizatiilor non-profit care doresc sa se implice in astfel de campanii, nepasarea operatorilor vis-à-vis de jucatorii dependenti si interesul moral al operatorilor ce lasa oarecum de dorit in ceea ce priveste dependentii de jocuri de noroc.”

Pe de alta parte Cristian Pascu subliniaza si el ca “ problema este complexa, daca tinem cont de faptul ca in “canibalizarea” competitionala in care traim prima noastra grija, datorita presiunii in primul rand a taxelor care trebuie platite si a celorlalte cheltuieli operationale, prima noastra grija este cum sa ne fidelizam clientii si sa ii tinem in sala noastra astfel incat la sfirsit de luna sa avem cel putin 2000 lei/masina realizare, altfel suntem in pierdere !!! Deci pe de o parte ne bucuram daca jucatorii cheltuie cat mai mult la noi in sala – asta implica timp si bani – dar suntem constienti-cel putin unii din noi – ca ar trebui sa il protejam de excese pentru a nu deveni patologic jucatorul si a nu il pierde in final atat noi cat si societatea.”

“In realitate limita intre distractie si dependenta este foarte fina…” conchide presedintele AOPJNR.