Toamna schimbărilor legislative

Noile prevederi legislative ce pot fi adoptate de plenul Parlamentului României în perioada următoare repun pe tapet deciziile luate de Guvern anul trecut prin OUG 77/2009. În numărul anterior am dezvoltat schimbările ce pot surveni în rândul jocurilor on-line şi ale turneelor de poker. Pentru această ediţie ne propunem să punctăm şi să motivăm alte modificări ce ar putea ajuta la bunul mers al activităţii jocurilor de noroc.

“În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în şedinţa din data de 23 iunie 2010, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea Plenului Camerei Deputaţilor a unui raport cu amendamente admise prezentate în Anexa nr.1 şi amendamente respinse prezentate în Anexa nr.2.” aşa ne-au fost anunţate seriile de reglementări legislative ce au fost luate în discuţie în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Iată si alte informaţii de interes maxim ce derivă din raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc:

La articolul 1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Termenul de soluţionare a cererilor privind acordarea licenţelor de

organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor

de noroc vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de la data depunerii

documentaţiei complete.”

La articolul 1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conform cărora jocurile de noroc sunt exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei, exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza, în comun, de către 2 sau mai mulţi organizatori de jocuri de noroc între care există un contract de participaţiune încheiat în condiţiile legii, răspunderea administrativă revenind tuturor partenerilor.”

Limitarea asocierii la un număr de doi parteneri aducea o îngrădire nejustificată în domeniul jocurilor de noroc .

La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Monitorizarea activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se realizează

de către Ministerul Finanţelor Publice, direct sau împreună cu alte instituţii ale statului, în condiţiile legii. Pentru anumite tipuri de jocuri de noroc, monitorizarea poate fi încredinţată, sub directa supraveghere a comisiei altor

instituţii şi autorităţi de stat abilitate sau către operatori economici autorizaţi

în acest sens.”

Având în vedere complexitatea domeniului reprezentat de jocurile de noroc on line, s-a prevăzut posibilitatea încredinţării acestei activităţi, sub directa supraveghere a instituţiilor de stat către operatori privaţi. Investiţiile necesare

activităţii vor fi astfel asumate de către un operator economic.

Totodată, în măsura în care varianta de mai sus nu este considerată, din varii motive, oportună, supravegherea va fi efectuată de autorităţile statului. S-a urmărit

legiferarea ambelor variante pentru o mai mare flexibilitate în abordarea acestui domeniu nou.

La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu

următorul cuprins:

“(4) În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia poate solicita date şi informaţii

referitoare la activitatea de organizare, exploatare şi monitorizare a jocurilor

de noroc oricărei autorităţi de stat, autorităţi de supraveghere sau operatori economici, care deţin competenţe directe sau indirect referitoare la această activitate, indiferent de nivelul şi forma de implicare.”

Această modificare a fost introdusă pentru situaţiile în care Comisia are nevoie de un răspuns operativ din partea altor instituţii implicate. Se creează cadrul legal care să fundamenteze astfel de solicitări. În practică, s-a dovedit că forma existentă a articolului nu este acoperitoare.

La articolul 5, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Nu sunt permise ca instrumente de plată care concură la exploatarea jocurilor de noroc, definite la art.10 alin.(1) lit.b) paragraful (ii), instrumentele de plată utilizate în sistemul financiar-bancar (ordine de plată, cambii, bilete la ordin, viramente, foi de vărsământ, etc.) sau alte hârtii de valoare/cu valoare declarată, cu excepţia mijloacelor de joc prevăzute la alin.(4), a mijoacelor băneşti, inclusiv a cardurilor bancare de credit şi/sau debit.”

Prin modificarea adusă la art. 5 alin. (5) se are în vedere instituirea unui cadru mai permisiv şi, totodată, mai uşor de urmărit şi verificat al transferurilor de bani, datorită capacităţii acestora de stocare de informaţii privind titularul, sumele

depuse, sumele retrase, data şi locul retragerii sau efectuarea plăţii, iar în cazul plăţii directe prin card bancar, a beneficiarului sumelor respective şi denumirea produselor sau serviciilor achiziţionate.

La articolul 5, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin.(6) şi (7), cu următorul cuprins:

“(6) Prin echipamente tehnice care asigură suportul pentru organizarea,

exploatarea şi transmiterea jocurilor de noroc se înţelege totalitatea echipamentelor şi mijloacelor tehnice sau mijloacelor asimilate acestora,

prin intermediul cărora îşi desfăşoară activitatea specifică organizatorul de

jocuri de noroc autorizat în acest sens pe teritoriul României.

(7) Prin echipamente tehnice care asigură suportul pentru monitorizarea şi

supravegherea jocurilor de noroc se înţelege totalitatea echipamentelor şi

mijloacelor tehnice sau mijloacelor asimilate acestora, prin intermediul

cărora îşi desfăşoară activitatea specifică autoritatea sau, după caz,

operatorul economic care este autorizat să exercite monitorizarea şi

supravegherea jocurilor de noroc definite la art. 10 alin.(1) lit. g), h) şi i)

situate pe teritoriul României.”

Prin completarea art. 5 cu alin. (6) si (7) se urmăreşte definirea noţiunii de echipament tehnic ce va fi folosit în activitatea de jocuri de noroc online precum şi instituirea obligaţiei ca acestea să se afle în locaţii pe teritoriul României pentru a se putea asigura monitorizarea şi controlul acestora de către organele abilitate

în acest sens, şi a se elimina eventualele discuţii referitoare la jurisdicţionalitate.